Centrul nu se mai sustine. Ceea ce ne desparte

„Totul va desparte: cum spune Bogdan undeva, proveniti din medii diferite, intelegeti diferit literatura, credeti in functii diferite ale ei. Si totusi tot ce va desparte e nimic in fata a ceea ce va uneste: credinta in norul verbal care va invaluie pe amandoi, hipnoza in fata zeului camuflat acolo. Va e de ajuns ca aveti asta in comun; chiar daca totul va desparte, literatura face ca nimic sa nu va poata desparti. Si abia asta (dincolo de inteligenta, cultura s.cl.) e pentru mine impresionant: voi ati gasit in literatura zeul care uneste — intr­-o epoca in care aproape toti zeii si aproape toti oamenii nu mai stiu decat sa desparta. Radu Vancu „Ce-­i desparte nu­i chiar pentru copii. Ernu e posedat de contextul operei si evadeaza in teorie, celalalt e «bolnav» de revelatia sensului, a textului ca descindere in infernul oricarei frumuseti. Pentru Ernu, poezia e o problema de viata si de moarte, pentru Stanescu – «doar» o contaminare. Febrili, scrupulosi, oricum ciudati «pentru situatia in care ne gasim», vor apela la bibliografii autorizate, la canonul Bloom, la lista Nabokov, cu groaznica retrogradare a lui Dostoievski printre mediocri, le vor accepta o clipa, le vor refuza dupa aceea, se vor enerva, se vor suspecta ca «imbecili», il vor ironiza pe Nabokov ca mistocar savuros in cazul Dosto, de la Nabokov vor trece la Bulgakov (de ce l­a ignorat), apoi de la Bulgakov la Grossman si Platonov, de la amandoi la criticul literar I.V. Stalin si de aici, mai departe, ajung la Philip Roth, Orwell, Mandelstam – toate acestea pentru ce? Nu pentru triumful lui Gogol asupra lui Joyce sau invers, cu atat mai putin al lui Ernu asupra lui Stanescu. Ca in toate povestile bune, nu vom cunoaste sfarsitul acestui «pariu infantil». Radu Cosasu Vasile Ernu (n. 1971, URSS) este absolvent al Facultatii de Filosofie (Universitatea Al.I. Cuza, Iasi, 1996) si al masterului de Filosofie (Universitatea Babes­Bolyai, Cluj, 1997). A fost redactor fondator al revistei Philosophy&Stuff si redactor asociat al revistei Idea arta+societate. A activat in cadrul Fundatiei Idea si Tranzit si al editurilor Idea si Polirom si se numara printre fondatorii platformei criticatac.ro. In ultimii ani a tinut rubrici de opinie in Libertatea, Romania Libera, HotNews, Timpul si Adevarul, precum si rubrici permanente la revistele Noua Literatura, Suplimentul de Cultura si Observator Cultural. A publicat volumele: Nascut in URSS (Polirom, 2006), Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009), Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc, impreuna cu Bogdan­Alexandru Stanescu (Polirom, 2010), Intelighentia rusa azi (Cartier, 2012), Sint un om de stinga (Cartier, 2013), Sectantii. Mica trilogie a marginalilor (Polirom, 2015), Intelighentia basarabeana azi (Cartier, 2016), Banditii. Mica trilogie a marginalilor (Polirom 2016), Izgonitii. Mica trilogie a marginalilor (Polirom 2019), Razboiul pisicilor (Ilustratii: Veronica Neacsu; Cartier, 2019), Jurnal la sfirsitul lumii I (Cartier, 2019), Salbaticii copii dingo (Polirom, 2021), Jurnal la sfirsitul lumii II (Cartier, 2023). A fost recompensat cu urmatoarele distinctii: Premiul pentru debut al Romaniei literare 2007; Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Romania 2007; Premiul Tiuk! 2009, Premiul Matei Brancoveanu pentru Literatura 2015; Premiul revistei Observator cultural 2017 – Eseistica/ Publicistica; Premiul AgentiadeCarte.ro 2019 – Eseu/Publicistica/Memorialistica; Premiul revistei Observator cultural 2022 – Memorialistica; Premiul AgentiadeCarte.ro 2022 – Eseu/ Publicistica/Memorialistica. Este tradus in peste zece limbi. Bogdan-Alexandru Stanescu (n. 1979) este prozator, poet, eseist, traducator si editor. In prezent este director editorial al editurii Pandora M, din cadrul Grupului Editorial Trei, si coordonator al colectiei Anansi. World Fiction. In 2010, a publicat impreuna cu Vasile Ernu volumul de dialoguri Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Polirom), iar in 2012 a debutat ca poet cu Apoi, dupa batalie, ne-am tras sufletul (Cartea Romaneasca), nominalizat la premiile revistei Observator cultural si la premiile Radio Romania Cultural 2012. Au urmat volumul de eseuri Enter Ghost. Scrisori imaginare catre Osip Mandelstam (Art, 2013), cel de­-al doilea volum de poeme, anaBASis (Cartea Romaneasca, 2014) – nominalizat la premiile Radio Romania Cultural, romanul Copilaria lui Kaspar Hauser (Polirom, 2017), recompensat cu Premiul pentru proza al clubului de literatura Nepotu’ lui Thoreau, Premiul pentru proza Radio Romania Cultural, Premiul Festivalului primului roman de la Chambery, Franta, editia 2018, si nominalizat pe lista scurta a Premiului Uniunii Europene pentru Literatura, editia 2018. In 2019 a publicat romanul biografic Caragiale. Scrisoarea pierduta (Polirom); in 2021, volumul de poeme Adorabilii etrusci (Charmides), nominalizat in 2022 la Premiile revistei Observator cultural si la Premiile ARCA, iar in primavara lui 2022, romanul Abraxas (Polirom), castigator al Premiului revistei Observator cultural pentru proza, al Premiului pentru proza al Ziarului de Iasi si nominalizat la premiile revistei Fictiunea si la premiile Radio Romania Cultural. Din 2012 este doctor in literatura, cu teza Opera lui Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Sue Prideaux, Edward Hirsch, Daniel Mendelsohn, Paul Auster, Philip Roth, Louise Glück, Hannah Arendt si C.G. Jung.