Rareori s-a intamplat ca o poezie infuzata de cultura, de meditatie intelectuala si spirituala, sa fie in aceeasi masura, sau inca si mai mult, ca in cazul de fata, brazdata, „ridata” as spune, de un profund si amar sentiment existential. Rareori „lirismul” s-a constituit cu atata gravitate, si fara sa se anuleze, din tot ce initial parea sa-l contrazica, sa-l refuze. La maturitate, din aparenta ne-poezie, din „jale”, din absenta totala a iluziilor, se intrupeaza adevarata poezie...Lucian Raicu
Pentru a oferi o experiență de navigare mai bună, site-ul web utilizează cookie-uri tehnice, analitice, de profilare și de la terțe părți. Continuând să navigați pe site-ul web, acceptați utilizarea cookie-urilor. Dacă doriți să aflați mai multe informații sau să renunțați la toate sau la unele dintre cookie-uri.