Inima dragonului

Inima dragonului (al doilea volum din seria Baladele Nlithiei) de Mircea Țara Nisal, Cetatea Zăpezilor, paradis al artiștilor și al magicienilor, este zguduit din temelii în urma unui complot sinistru. Prinși la mijloc, Lied, un bard cu talente ce depășesc cu mult o ureche muzicală, alături de banda lui de hoți de buzunare, au de înfruntat demoni străvechi, armata Umbrelor și magia neagră abil mânuită de Magiștrii regatului. Dar dușmanul lor cel mai mare este timpul. Astfel că oameni, liandrini, zollany și dragoni legendari treziți din negura amintirilor trebuie să lupte împreună pentru a împiedica distrugerea iminentă a Nisalului. Miza? Inima Dragonului, un artefact ce îi oferă posesorului ei putere nelimitată și capacitatea de a distruge sau de a reface lumea. Aș putea spune fără rezerve că Inima dragonului este un poem în proză și un roman de aventuri care ne subjugă fără să ne dăm seama. De la peisajele având un farmec neobișnuit, la dialogurile antrenante, de la momentele de acțiune intense și până la umorul fin al unor personaje, totul este impecabil executat, pentru a-i oferi cititorului o cursă contra cronometru ce îl va ține cu sufletul la gură. Dincolo însă de bogăția detaliilor, de dinamismul acțiunii sau de complexitatea personajelor, volumul impresionează printr-o atemporalitate, dacă o pot numi astfel, pe care am întâlnit-o numai la maeștri precum Tolkien sau J. K. Rowling: putem să ne lăsăm cuceriți de aventurile lui Lied, Vel, Mira, Calya și Blu (micuțul dragon plin de surprize) indiferent de vârstă. Cei mai tineri dintre noi vor fi încântați de personaje și de dinamismul acțiunii, în timp ce mai maturii cititori vor aprecia mesajele despre loialitate, moralitate, prietenie și onoare răzbătând din fiecare pagină, dar și măiestria artistică cu care Mircea Țara mânuiește condeiul pentru a ne oferi o operă literară cum puține mai sunt astăzi. Am o nețărmurită încredere în talentul lui Mircea, de aceea vă invit să pătrundeți fără teamă în magica lume a Nisalului, să căutați Inima dragonului și să vă abandonați unei aventuri spectaculoase, regretând (alături de mine) numai faptul că, poate, aceasta se încheie prea repede. Andreea Stere