Somelierul

Concordanta si contrast Intr-o societate precum este cea a noastra, in care limitele geografice si culturale sunt in mod curent depasite, si enogastronomia este intr-o continua evolutie. Insa, in ultimele decenii, situatia s-a complicat datorita aparitiei unor noi curente culinare, precum bucataria futurista, nouvelle cuisine, bucataria moleculara si multe altele. Restaurantele etnice si cele atipice sunt din ce in ce mai numeroase, iar ele propun mancaruri pentru care nu exista o asociere traditionala, deoarece cultura multor tari nu ia in considerare vinul. In melting pot-ul din New York si din alte orase cosmopolite, la orice ora din zi si din noapte, persoane care provin din orice colt al planetei, indiferent de rasa, limba, cultura, religie si traditie, se aseaza la masa si consuma mancaruri de orice fel. Acest lucru nu poate fi ignorat, dupa cum nici radacinile enogastronomice nu pot fi uitate. Dar crearea unor noi asocieri reaprinde flacara curiozitatii si a fanteziei, alimentata de experimentari si comparatii stimulante. Abordarea asocierii mancarii cu vinul trebuie sa fie meticuloasa si riguroasa, aplicabila si cu referire la toate felurile de mancare si la toate vinurile, nu doar codificata de gustari repetate si de experienta. Principiile bazate pe evaluarea senzatiilor percepute in degustarea mancarurilor si a vinurilor, clare si influentate cat mai putin posibil de gusturile personale — lucru care nu este intotdeauna usor cand instrumentele sunt doar organele de simt — stau la baza tehnicii si a fisei grafice de asociere intocmita de Asociatia Italiana a Somelierilor. Savoarea, tendinta acida si tendinta amaruie, tendinta dulce si grasa, onctuozitatea sapiditatea, adica cea mai mare parte a senzatiilor de aroma si a celor tactile percepute la o mancare se asociaza prin contrast si cauta deci in vin o caracteristica opusa.