Propagandele - Jacques Ellul

Vai, din nefericire, insul alienat este o prezenta curenta, chiar si in ipostazele sale cele mai acute. Intalnim in fiecare moment cate un om care ne transmite ca pe un adevar personal ceea ce a citit cu o ora in urma intr-un ziar si a carui credulitate este rezultatul unei propagande viguroase. Intalnim in fiecare moment cate un om care are o incredere oarba intr-un Partid, intr-un Maresal, intr-un Star, intr-o Tara, intr-o Cauza, si nu admite ca idolul sau sa fie pus in discutie. Intalnim in fiecare moment cate un om care nu este capabil nici de cel mai elementar discernamant intelectual sau moral, sau de rationamentele cele mai simple, pentru ca i s-a infuzat ideea unor Interese Superioare care trebuie slujite cu docilitatea unui cadavru... ...Omul modern are o sete profunda de prietenie, de incredere, de intimitate. El este aruncat intr-un univers al concurentei, al ostilitatii, al anonimatului: ar avea nevoie sa intalneasca pe cineva in care sa aiba totala incredere, pentru care sa nutreasca o prietenie deplina si pentru care el sa insemne ceva, ceea nu e usor realizabil in viata sa de fiecare zi. Imaginea este insa mult mai promitatoare. Increderea in lider, in erou, in star sau in crainicul de la televizor este, astfel, mai satisfacatoare.