Revista Romana de Drept Privat nr.1 din 2024

Product Details

Revista Romana de Drept Privat nr.1 din 2024. Capacitatea juridica Modificarea paradigmei asupra conceptului de capacitate juridica s-a realizat, dupa intrarea in vigoare a Codului civil, in sensul garantarii ei tuturor persoanelor, al transformarii ei intr-un concept cat mai inclusiv si mai aproape de fiinta umana, al excluderii oricaror criterii de selectie a persoanelor care isi pot exercita drepturile si al delimitarii capacitatii juridice de cea mentala sau de orice grade de inteligenta in formularea oricaror drepturi in conformitate cu vointa si interesele persoanei. Astazi, capacitatea juridica nu mai poate fi privita ca un simplu inlocuitor al capacitatii mintale, aceasta ramanand o creatie a legiuitorului care implica, in mod prioritar, personalitatea umana si individualitatea fiecarei persoane fizice sau juridice. Radiografia capacitatii civile in materia raspunderii civile delictuale este realizata de dl prof. Liviu Pop, care consacra studiul domniei sale raspunderii sau obligatiei de reparare a prejudiciului cauzat altuia, in cazul in care autorul faptei ilicite si prejudiciabile este o persoana lipsita de discernamant, reparatia neputand fi obtinuta, din motive obiective, de catre victima prejudiciata de la o alta persoana, care avea aceasta obligatie in temeiul legii, al unui contract sau al unei hotarari judecatoresti, cum sunt parintii, tutorii speciali etc. Este analizat impactul pe care il pot avea dispozitiile art. 1.368 C. civ. cu privire la solutia de urmat in cazul in care victima - persoana lipsita de discernamant - a suferit un prejudiciu la a carui producere a contribuit prin propria sa fapta, in concurs sau alaturi de fapta ilicita a altei sau a altor persoane. Din perspectiva victimei prejudiciate, de regula, este evident inechitabil ca intinderea reparatiei pentru acoperirea prejudiciului suferit sa fie diferita dupa cum autorul acestuia, obligat la reparatie, are sau nu are discernamantul faptelor sale. Domnul profesor concluzioneaza ca ar fi ideala gasirea unei solutii care sa o satisfaca in intregime pe victima, fara insa a inrautati situatia autorului faptei prejudiciabile, lipsit de discernamant, iar acest deziderat ar putea fi realizat pe doua cai: fie prin angajarea raspunderii altei persoane, fie prin crearea si antrenarea altor mecanisme juridice de indemnizare a victimei, in afara celor care apartin exclusiv raspunderii civile delictuale. In continuarea aceluiasi spectru al materiei raspunderii civile, dl conf. univ. dr. Florin Mangu ofera perspectiva analizei celor trei categorii juridice distincte care, impreuna, intemeiaza imputabilitatea faptei ilicite prejudiciabile: discernamantul, capacitatea delictuala si vinovatia. Prin intermediul acestora se fundamenteaza capacitatea delictuala, care se traduce in aptitudinea faptuitorului de a se constitui in subiect al raportului juridic obligational de raspundere civila delictuala, intrucat, avand discernamant si vointa libera, a ales comportamentul ilicit, in ciuda faptului ca a inteles caracterul acestuia si i-a prevazut consecintele negative, asumandu-si astfel sanctiunea ce ii este aplicata. Daca discernamantul si capacitatea delictuala indica starea generala, la momentul savarsirii faptei ilicite delictuale prejudiciabile, a capacitatii psihice a faptuitorului, vinovatia verifica pozitia psihica a acestuia fata de fapta si de consecintele sale negative in contextul concret al comiterii acesteia. Intregul context legislativ care reglementeaza raspunderea civila delictuala a persoanei fizice pentru fapta proprie indica optiunea legiuitorului pentru fundamentarea subiectiva a acesteia, vinovatia autorului faptei reprezentand astfel o conditie necesara a angajarii raspunderii sale. Modificarile aduse de Legea nr. 140/2022 privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale si psihosociale in materia capacitatii juridice au suscitat discutii, analize, critici si aprecieri de la momentul aparitiei legii, care va fi in continuare izvorul unor studii, precum cel realizat de dna lector univ. dr. Anca-Costina Constantin-Gherghe. Dintr-o perspectiva a practicii notariale, este analizata masura in care aceste reglementari asigura ocrotirea efectiva a persoanelor care au nevoie de ea. Astfel, cele trei stadii clasice ale capacitatii de exercitiu a persoanei fizice, respectiv lipsa capacitatii de exercitiu, capacitatea restransa si capacitatea de exercitiu deplina, au fost expuse prin prisma celor trei categorii de persoane vulnerabile. Autoarea studiului, pornind de la ideea ca scopul incapacitatii a fost dintotdeauna protectia persoanei, ajunge la concluzia ca noua reglementare pare sa fi inlaturat primordialitatea cerintei discernamantului, operand cu notiuni diferite, precum deteriorarea facultatilor mintale, iar scopul masurilor de ocrotire nu pare sa mai fie protectia, ci participarea, garantarea libertatii de exprimare, dezvoltarea personalitatii, nediscriminarea. Intr-un registru sensibil, dna prof. Calina Jugastru, in studiul intitulat Persoana si lucru. Reflectii privind statutul juridic al animalului, se intreaba in ce masura este necesar un pas mai departe - adica o legiferare care sa depaseasca palierul bunastarii si sa consacre particularitatile animalului - care, indiscutabil, este o fiinta sensibila, si nu un lucru inanimat. Solutiile avansate doctrinar sunt diverse, de la acordarea personalitatii juridice pana la conferirea unui statut special (in contextul bunurilor) sau la crearea unei categorii sui-generis, in care animalul s-ar regasi alaturi de alte entitati. Dna profesor realizeaza un studiu de drept comparat, aratand ca o serie de state au deschis calea consacrarii naturii sensibile si, dupa caz, au adoptat norme speciale, in diferite materii, pentru animal. Temeiul reformarii legislative pare a fi sensibilitatea dovedita, pe baza studiilor stiintifice, in raport cu vertebratele, dar si cu unele nevertebrate. Studiul este interesant prin aceea ca pune in relatie stabilitatea si reforma. Pe de o parte, diviziunea persoane-bunuri este expresia desavarsita a statorniciei normative, iar, pe de alta parte, argumentele ce revendica pentru animal un statut diferit de cel al bunurilor merita ascultate. O perspectiva analitica in materia contractelor, care nu putea lipsi dintr-un numar al revistei dedicat capacitatii, ne ofera dna conf. univ. dr. Manuela Lavinia Istratoaie, in articolul intitulat Consideratii privind capacitatea persoanei fizice de a incheia diferite contracte speciale. Deoarece vanzarea este contractul care suporta cele mai multe ingradiri aduse capacitatii de folosinta, sunt extrapolate ratiunile care justifica instituirea incapacitatilor de folosinta la incheierea unei vanzari in cazul altor contracte. In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu, aceasta difera in functie de calificarea data contractului prin raportare la patrimoniul partii - act de conservare, act de administrare ori act de dispozitie. Incapacitatile speciale de a contracta sunt exceptii de la regula capacitatii contractuale, ce au menirea de a proteja fie un interes public, fie interesul partii vulnerabile, in acele posibile situatii in care incapabilul ar fi tentat, mai presus de orice, sa isi valorifice propriul interes. Calificarea contractului prin raportare la patrimoniul partii si, in unele cazuri, la durata contractuala (locatiunea) drept act de conservare, de administrare ori de dispozitie determina aplicarea normelor referitoare la capacitatea de exercitiu necesara perfectarii acestor acte. Ramanand in sfera contractelor speciale, dna prof. Carmen Tamara Ungureanu prezinta evolutii legislative nationale si europene in cazul limitelor capacitatii de a inchiria locuinte in regim hotelier. Studiul porneste de la ideea economiei colaborative in industria turismului, care a fost primita cu entuziasm de aceia care aveau spatii de cazare, dar nu le puteau utiliza in regim hotelier, intrucat ori nu indeplineau conditiile pentru a le clasifica drept structuri de primire turistica, ori nu urmasera procedura de autorizare. Referindu-se la turismul alternativ prin inchirierile de locuinte in regim hotelier cu ajutorul platformelor online, studiul analizeaza efectele noii legislatii asupra acestui tip de turism (raportat la turismul traditional). In final, studiul prezinta sanctiunile la care pot fi supusi prestatorii de servicii de turism alternativ daca nu respecta regulile. Includerea prestatorului de servicii in categoria profesionistilor, desi limiteaza capacitatea persoanei fizice de a-si exercita dreptul de a incheia contracte de inchiriere in regim hotelier, reprezinta o abordare care ocroteste interesul general, respecta principiul echitatii si pe cel al nediscriminarii si reda consumatorului de astfel de servicii garantia protectiei lui, in cazul in care ar suferi prejudicii. Capacitatea civila nu reprezinta arealul exclusiv al dreptului privat, existand suprapuneri si interferente ale Codului civil si Codului de procedura civila in materie, cu precadere in contenciosul administrativ. Astfel, studiul realizat de dl conf. univ. dr. Cristian Clipa si dna conf. univ. dr. Florina Popa, Consideratii cu privire la capacitatea subiectelor de drept administrativ, din perspectiva dreptului substantial si a dreptului procesual, trateaza noua conceptie asupra capacitatii juridice din perspectiva dihotomiei drept public/drept privat. Competentele recunoscute de lege pe seama subiectelor de drept public le confera acestora un regim juridic specific in raport cu cel al subiectelor de drept privat, fiind de interes a cerceta in ce masura aceste particularitati se reflecta in domeniul capacitatii juridice a acestora. Cum, in principiu, capacitatea procesuala a subiectelor de drept reprezinta aplicarea in plan procesual a conditiei capacitatii de drept substantial a acestora, se pune intrebarea daca si in ce masura capacitatea de a sta in justitie a entitatilor de drept administrativ, ca ramura a dreptului public, comporta anumite specificitati, derogatorii de la dreptul comun, si, in cazul unui raspuns afirmativ, care ar fi impactul acestor specificitati asupra celorlalte conditii de exercitare a actiunii in justitie, in special asupra calitatii procesuale. Spre deosebire de dreptul civil, in dreptul administrativ, se pot angaja in raporturi juridice si entitati care nu sunt inzestrate cu capacitate juridica, fiind suficient ca aceste entitati sa aiba o competenta sau o capacitate administrativa. Cand o autoritate publica este inzestrata cu personalitate juridica, aceasta se poate angaja atat in raporturi de drept administrativ, cat si in raporturi de drept civil. O astfel de autoritate publica intra in categoria autoritatilor publice perfecte, care au atat o competenta administrativa, cat si o capacitate juridica civila. Autoritatile publice neinzestrate cu personalitate juridica pot avea doar calitatea de parti parate in contenciosul actelor administrative sau in cel al faptelor ilicite asimilate, in timp ce autoritatile publice care sunt si persoane juridice (de drept public sau de drept privat) pot fi chemate in judecata si in contenciosul raspunderii administrativ-patrimoniale. O alta abordare, din perspectiva jurisprudentiala, realizeaza, in acelasi spectru al confluentei dintre capacitatea persoanelor de drept public si dreptul procesual civil, si dl asistent univ. dr. Razvan Scafes, in studiul intitulat Aspecte privind capacitatea si raspunderea civila a subiectelor de drept public. Autorul porneste de la faptul ca analiza raspunderii persoanei juridice, in general, se face pe taramul capacitatii civile a acesteia, iar institutia raspunderii civile se intalneste si in situatia persoanelor juridice de drept public, derivata din raspunderea administrativa a acestora, in legatura cu actele sau operatiunile pe care legea le stabileste in sarcina lor. Raspunderea administrativa si cea civila nu se exclud reciproc, in realitate, prima constituind o premisa pentru cea din urma. Din aceasta perspectiva, capata importanta analiza spectrului judiciar si a conditiilor care se cer a fi indeplinite pentru a se recunoaste subiectilor de drept civil capacitate si calitate procesuala in vederea stabilirii temeiniciei raspunderii. In practica s-au nascut diferite situatii care au constituit probleme de interpretare cu privire la construirea cadrului procesual corespunzator in vederea atingerii finalitatii urmarite prin procedura judiciara, respectiv executarea dispozitiilor dintr-o potentiala hotarare judecatoreasca de admitere a actiunii in justitie. Se naste, asadar, o institutie hibrida, a capacitatii de drept administrativ, in realitate, o stare de drept intermediara intre lipsa capacitatii juridice si capacitatea juridica civila deplina. Prin aceasta se creeaza si premisele unor drepturi si obligatii procesuale ale acestei categorii, in stricta legatura cu atributiile stabilite de legiuitor. O alta colaborare a scolii de drept din Timisoara dintre dl asist. univ. dr. Catalin Lunganasu si dna prof. Claudia Rosu, in studiul Capacitatea procesuala de folosinta - "lebada neagra" din actiunea civila?, observa o echivalenta a notiunilor in dreptul material si cel procesual, sens in care orice persoana care are capacitatea de folosinta a drepturilor civile are si capacitatea procesuala de folosinta. Autorii ajung la concluzia ca prezinta interes sub aspectul capacitatii procesuale de folosinta, respectiv al lipsei acesteia, modul de invocare si efectele pe care le-ar produce aplicarea acelorasi reguli generale in materia capacitatii procesuale de folosinta si in faza de executare silita, importanta verificarii concrete a existentei sau a pierderii capacitatii procesuale de folosinta a partii litigante, iar, pe de alta parte, consecintele pe care le produce lipsa capacitatii procesuale de folosinta. Un numar tematic al Revistei Romane de Drept Privat dedicat capacitatii civile este util teoreticienilor si practicienilor dreptului, inclusiv in contextul modificarilor aduse Codului Civil, dar si conturarii unei jurisprudente de drept material si procesual in materie. In studiile descrise succint mai sus, se remarca originalitatea care a consacrat deja Revista ca etalon stiintific in dreptul privat, dar mai ales solutii si propuneri de adaptare permanenta a dreptului pozitiv la noile realitati sociale in spatiul juridic european si international. Fara a avea pretentia de a fi epuizat sau tratat toate aspectele capacitatii juridice, revista surprinde, intr-o galerie multidimensionala, o serie de tablouri de referinta ale capacitatii juridice, care ne poarta in lumea cameleonica a dreptului.

Useful links

Reviste * * *Reviste fabricate de LibrisReviste Reduceri de la 50%